La doar 49 de kilometri de Ponoarele spre est, în județul nostru oltenesc vecin, Gorj, se află orașul Târgu-Jiu. Din centrul lui se pot vedea vârfurile Parângului, uneori înzăpezite până spre mijlocul lunii iunie, când vara bate la ușă și chiar și liliacul de la Ponoarele a trecut. Dar să aflăm mai multe despre el.

Iubitorii de istorie ar trebui să știe sau să afle că orașul de pe Jiu era loc de întâlnire pentru negustorii de dincoace și de dincolo de munți, timp de secole. În anul 1597, când domnitor al Țării Românești era Mihai Viteazu, Targu-Jiul deja fusese menționat ca oraș. Orașul și locuitorii acestuia reușesc să umple pagini întregi din istoria României. Se remarcă Tudor Vladimirescu și pandurii săi, avându-i căpitani pe frații Buzești, în timpul Revoluției de la 1821, pornită din apropiere de Conacu’ Boierului (Padeș, Gorj). Ulterior, Gheorghe Magheru și Christian Tell, conducătorii Revoluției de la 1848 sunt nume notorii, iar în Primul Război Mondial, numele Târgu-Jiu răsună din nou prin Ecaterina Teodoroiu, cunoscută și ca „Eroina de la Jiu”.

Destul de des fruntaș în activitățile culturale din Regat, Târgu-Jiul a avut numeroase premiere în regiune, printre care prima revistă școlară, numită Amicul tinerimii (apărută în 1895 la Gimnaziul Tudor Vladimirescu), prima reprezentație teatrală din județ (1834), prima tipografie din județ, înființată de Nicu D. Miloșescu, apariția litografiei artistice românești, prin Witold Rolla Piekarski, primele cercuri culturale și mișcarea cooperatistă Noul iluminism, pornită în Gorj și generalizată în tot Regatul, la sfârșitul secolului XIX, numeroase instituții culturale și de învățământ: Teatrul Milescu, Teatrul Român din Târgu-Jiu, Muzeul Gorjului, Școala de ceramică, Societatea Filarmonica „Lyra Gorjului”, biblioteca publică, societăți și fundații culturale, Teatrul-Cinema Căldarușe.

Această dezvoltare artistică a reprezentat un teren fertil pentru apariția unor personalități precum pictorul Iosif Keber, arhitectul Jullius Doppelreiter, cântăreața de operă Elena Theodorini, actrițele Aristizza Romanescu și Elvira Godeanu, care s-au consacrat pe marile scene ale țării și ale lumii, mai târziu Sergiu Nicolaescu, iar în muzica populară, Maria Tănase și Maria Lătărețu. Special l-am lăsat la urmă pe Constantin Bâncuși, părintele sculpturii moderne – un clișeu binemeritat.

Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” este, probabil, cel mai vizitat obiectiv turistic al orașului Târgu Jiu și poate chiar și al Gorjului. Constantin Brâncuși e originar din Hobița, comuna Peștișani. Plecat din Gorj să impună un nou concept artistic Parisului și lumii întregi, sculptorul își va împlini, în 1938, prin Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, una dintre cele mai mari dorințe. Într-o scrisoare în care i se confesa sculptoriței Milița Petrașcu, spune: „Nu-ți pot spune cât de fericit voi fi să realizez ceva acasă”.

După Primul Război Mondial, în satele și orașele României se înalță multe monumente în cinstea eroilor căzuți pe câmpul de bătălie. Nici Gorjul nu putea face excepție, astfel că la Târgu-Jiu puteți vedea și astăzi monumente care marchează Luptele de la Podul Jiului, sub comanda comisarului Ioan Popilian sau monumentul Eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu. Acesta din urmă este inaugurat chiar în prezența Majestății Sale Regele Carol al II-lea, pe 22 august 1917. (Zilele trecute, pe 14 ianuarie 2019, la 125 de ani de la moartea eroinei, a avut loc o comemorare și, totodată, inaugurarea monumentului proaspăt restaurat. Strănepoata eroinei, Luminiţa Dragomir, fiind prezentă, a declarat că străbunica sa era “o tânără căreia îi plăcea foarte mult să cânte la vioară, compunea poezii. Era sensibilă şi curajoasă, nu s-a dat în lături să meargă pe front mai întâi ca infirmieră, apoi ca soldat.”).

În mai 1936, Târgu Jiu primește titulatura de „oraș de interes turistic”, iar anul următor se decide trasarea în linie dreapta, de la malul Jiului, prin Parcul Central (Grădina Publică), până la târgul săptămânal (astăzi, Parcul Coloanei, de lângă Liceul Economic „Virgil Madgearu”), unde Brâncuși stabilise să amplaseze Coloana. Spre finalul anului, se amenajează și aleile din Grădina Publică, după indicațiile lui Brâncuși. 1938 este anul în care se finalizează instalarea și metalizarea Coloanei și în care sculptorul creează Poarta Sărutului. Este amplasată și Masa Tăcerii, cu cele 12 scaune din jurul ei, plus cele 30 care mărginesc aleea dintre Poartă și Masă.

Masa Tăcerii, Coloana Infinitului și Poarta Sărutului reprezintă Ansamblul Monumental din Târgu Jiu lui Constantin Brâncuși. Puțini știu însă că acest ansamblu este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial, proiectat și construit de marele sculptor. Cele trei componente sculpturale monumentale sunt dispuse pe aceiași axa, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime totală de 1.275 m.

După mai multe amânări, ansamblul a fost inaugurat pe 27 octombrie 1938, printr-o procesiune de amploare, la care au participat reprezentanți ai casei regale și ai clerului, înalți oficiali, ofițeri, dar și întreaga comunitate locală. Din păcate, Brâncuși fusese nevoit să plece din țară cu ceva timp înainte. Nu se va mai întoarce niciodată. Moare, pe 16 martie 1957, la Paris.

Ce  vă recomandăm să mai vizitați când ajungeți la Târgu Jiu și în județul Gorj, după ce ați trecut mai întâi pe la operele lui Brâncuși:

  • Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, pictată de pictorul gorjean Iosif Keber.
  • Palatul comunal (azi Prefectura), 1898, stil maur
  • Biserica Sfinții Voievozi (Biserica Negustorilor), 1748-1764
  • Colegiul Național Tudor Vladimirescu, clădire monumentala, 1896-1898
  • Statuia lui Tudor Vladimirescu, ridicată pe locul în care domnul s-a întâlnit cu pandurii, înainte de a pleca spre Padeș
  • Casa Memoriala Ecaterina Teodoroiu, în care s-a născut eroina, construită în 1884
  • Muzeul Județean Gorj, fondat în 1894. Sunt expuse materiale din paleolitic, neolitic, din epoca bronzului, perioada dacică, daco-romană, documente din timpul primelor formațiuni statale, din feudalism și din perioada modernă
  • Muzeul de Artă, înființat în anul 1984. Găzduiește, printre altele, picturi de Vasile Blendea și Iosif Keber, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba
  • Biblioteca Județeană „Christian Tell”
  • Casa Cornea Brăiloiu, 1710, monument istoric
  • Casa Vasile Moangă, 1770
  • Casa spătarului Dumitru Măldărescu
  • Casa Memorială Iosif Keber
  • Cișmeaua (Fântâna) Sâmboteanu
  • Mânăstirea Polovragi (vechime de peste 500 de ani), în apropierea Peșterii Polovragi
  • Stațiunea Rânca, situată de-a lungul șoselei Transalpina, fiind cea mai renumită stațiune de schi din Carpații Olteniei
  • Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara
  • Castrul Roman de la Bumbești Jiu, construit și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106)
  • Ruinele Mânăstirii Vișina, la intrare în Defileul Jiului, construită în timpul lui Mircea cel Bătrân (1386 – 1418).
  • Mânăstirea Lainici („trecătoare prin munți de piatră”), la altitudinea de 450 m
  • Casa Memorială Constantin Brâncuși a fost inaugurată în anul 1971, fiind un monument de arhitectură țărănească
  • Zona Tismana (zonă carstică, rezervație naturală)
  • Mânăstirea Tismana, cea mai veche mânăstire din Țara Românească, ctitorită de călugărul Nicodim (vezi Legenda  Sf.  Nicolim la Valea Găinii)
  • Transalpina, cea mai înaltă șosea din România (altitudinea 2.145 m, în Pasul Urdele)
  • Defileul Jiului, având o lungime de 30 km, unul dintre cele mai spectaculoase și sălbatice defileuri din Carpați.

Surse foto și colaj informații: Album Târgu-Jiu, Orașul lui Brâncuși, Ed. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, ed. a II-a, 2014