„După ce a ctitorit Mănăstirea Vodiţa, Cuviosul Nicodim a venit aici la Ponoarele, unde a dorit să facă o mânăstire. Se pare că oamenii au fost cei care au fost împotriva acestui proiect, deoarece se gândeau ei că Nicodim în momentul în care va ctitori la Ponoare o mânăstire, vor pierde o parte din pământurile lor. Şi atunci, socotind că este o zonă destul de neprielnică agriculturii şi pământul pe care îl au, vor trebui să-l dea, ei nu au primit cu bucurie această veste că s-ar face o mănăstire la Ponoare.
În momentul în care s-a hotărât să plece, pentru ca să întărească mai mult argumentele, unii dintre localnici se spune că ar fi pus în traista cuviosului o găină tăiată şi un briceag. Astăzi este un loc la ieşire din Baia de Aramă numit Valea Găinii, este locul unde l-au prins pe Nicodim, l-au bătut şi au arătat oamenilor că el era un hoţ”, ne spune preotul Vasile Ganţu, protopop al Protoieriei Baia de Aramă.
Din acel moment cuviosul a plecat la Tismana, unde a găsit un loc prielnic pentru construirea unei mănăstiri, actualmente un simbol creştin al Olteniei. Înainte de a pleca, el a blestemat apa de la Ponoarele: să se zbuciume, să fie fără peşti şi să o înghită pământul.
Aceste lucruri s-au şi întâmplat, pentru că pe cursul ei s-au construit opt mori, în ea nu trăieste nici o vietate, iar la un moment dat pământul o înghite, apa intrând brusc în cavitatea subterană a unei peşteri şi dând impresia că e înghiţită de pământ.
Ca o minune însă, exact la 600 de ani de la moartea Sfântului Nicodim, când la Ponoarele se punea piatra de temelie a unei biserici, pe cer a apărut un curcubeu. Preoţii, dar şi localnicii au interpretat asta ca pe un semn de la Dumnezeu.