Obiective Turistice

Image
Image

Podul lui Dumnezeu

Podul lui Dumnezeu reprezintă o adevărată emblemă a locurilor, fiind cel mai cunoscut monument natural din întregul ţinut. Specialiştii îl consideră ca fiind al 2-lea cel mai mare pod natural din lume, si singurul pe care se poate circula.

Traversat de DJ670 Baia de Aramă – Drobeta Turnu Severin, podul lui Dumnezeu se impune în peisaj datorită structurii sale masive, constituită din calcare stratificate în bancuri înguste de 1-2 m, precum şi prin dimensiunile sale: 30 m lungime, 13 m lăţime, 22 m înălţime şi 9 m grosime.

Acest edificiu spectaculos este un vestigiu al Peşterii Podului, izolat d Podul lui Dumnezeu reprezintă o adevărată emblemă a locurilor, fiind cel mai cunoscut monument natural din întregul ţinut. Specialiştii îl consideră ca fiind al 2-lea cel mai mare pod natural din lume, si singurul pe care se poate circula.

Este un vestigiu al Peşterii Podului, izolat de intrarea actuală în grotă printr-o dolină – Crovul Peşterii – formată prin surparea unei porţiuni de 50 m din plafonul vechii galerii. Astfel, s-a format un uriaş arc de piatră numit de către localnici Podul Natural sau Podul lui Dumnezeu – deoarece în decursul anilor, câteva maşini rămase fără frâne, dar si un biciclist au căzut în gol de pe el, însă nimeni nu şi-a pierdut viaţa.

Image

Campul cu Lapiezuri

Cunoscut în literatură sub numele de Lapiezul de la Ponoarele, acesta este cel mai impresionant fenomen carstic de acest fel din România.

Câmpul de lapiezuri se află deasupra peşterii Ponoarele, de aceea, o altă denumire pe care i-au dat-o localnicii este “Dealul Peşterii”.

Lapiezurile reprezintă forme carstice deosebite pe care apa le-a încrustat în calcare. Ele au forma unor canale, fiind adevărate riduri brăzdate de timp pe suprafeţele calcaroase.

Dealul Peşterii este format din două câmpuri distincte: Câmpul Afroditei şi Câmpul Cleopatrei, numite astfel dupa cele două frumuseţi ale antichităţii.

Câmpul Cleopatrei se află chiar deasupra ieşirii din peşteră şi este cel mai frumos şi fascinant dintre toate.

La o distanţă de 200 m, spre Sud, se află Câmpul Afroditei, de dimensiuni mai mici şi cu canale mai adânci în care s-au instalat câteva forme de vegetaţie.

Aceste câmpuri constituie adevărate unicate la nivel european, formate sub altitudinea de 600m.

Image

Pestera Ponoarele

În imediata apropiere a podului se află Peştera de la Pod sau Peştera Ponoarele. Ea are o lungime de 734 m şi reprezintă un prim drenaj al apelor între Zaton şi subsolul ciuruit de galerii pe care este aşezată această localitate.Peştera este situată chiar sub dealul care-i poartă numele, reprezentând singura legătură între Zatonul Mare şi Zatonul Mic, realizată la nivel subteran.

Este o peşteră complexă, polietajată, cu două deschideri. Intrarea de la Podul Natural este o arcadă largă de 15 m şi înaltă de 3 m, deschizând accesul într-o galerie descendentă pe primii 30 de m..

Lungimea totală este 734 m. Galeria are dimensiuni mari, 10-12 m lăţime şi 5-8 m înălţime. Podeaua este acoperită cu argilă moale. Această galerie , Galeria Principală, este subfosilă.Coborarea este alunecoasa pentru ca apa picura mereu din tavan si pestera este inundata cand apele Zatonului cresc.

În perioadele ploioase, mai ales primăvara, ea se transformă într-un mare lac ce nu poate fi străbătut decât cu barca pneumatică. Dupa aproximativ 100 m galeria se ramifica spre dreapta catre iesirea dinspre Zaton, dar drumul este barat de prezenta sorbului.

Cu cât se coboară, cu atât peştera câştigă în înălţime. Pe partea dreaptă se merge spre ieşirea dinspre lacul Zăton, iar pe stânga drumul merge spre Galeria Fosilă.

Image

Biserica de Sub Tei

Între monumentele de cultură şi artă întâlnite în România, zona Ponoarele se poate lăuda cu existenţa unei biserici vechi de 253 ani, biserică ce a fost construită pe locul unei alte biserici ce data din secolul XIV.

La poalele Steiului, calugărul Nicodim (ctitorul Mânăstirii Tismana), în sec.al XIV-lea, a vrut să înalţe o ctitorie. Singura dovadă a rămas bisericuţa din lemn de stejar în faţa căreia se mai văd şi acum câteva pietre acoperite de pământ care marcau crucile din cimitirul de altă dată. Icoana Sf.Ioan Botezatorul şi cele doua motive: soarele şi luna de pe catapeteasmă întaresc ideea vechimii construcţiei.

Cea mai veche icoană din biserică se află în pronaos şi reprezintă pe Sf. Ioan Botezatorul . Este singura icoană din sec. XVIII ce se mai pastrează în Mehedinţi, altele s-au repictat, pierzându-şi astfel vechimea şi valoarea..

Image

Lacul Carstic Zaton

Ca fenomen, Lacul Zaton prezinta particularitati deosebite, fiind cel mai mare lac carstic din Romania.

In primaverile ploioase, imediat dupa topirea zapezilor, el poate atinge dimensiuni impresionante: 2,5 km lungime, o suprafata de 2 kmp si peste 20m adancime in punctul maxim la nivelul sorbului.

Image

Cheile Balutei

Aceste chei sunt încă foarte puţin cunoscute. La ele se poate ajunge abătându-te din drumul care urcă la Pădurea de liliac vreo 3 km şi traversând satul Băluţa. Chiar la ieşirea din sat se află şcoala şi bisericuţa ridicată pe o stâncă la poalele Cornetului. Pe acolo urcă anevoie potecuţa la cele câteva case din Cornet, iar pe firul văii drumul coboară spre Delureni.

Valea începe să se închidă, străjuită de cele două cornete: Cornetul Băluţei şi al Buseştilor. Cum cobori, pe partea stângă a drumului se deschide gura peşterii din care se prelinge firul subţire al unui izvor care seacă în perioada verii, când peisajul devine aproape pustiu, adevărat deşert.

De o parte şi de alta a văii sunt grămezi de pietre dislocate sub forma unor grohotişuri coborâte până la marginea drumului. Vegetaţia aproape a dispărut. Doar ici-colea câte un smoc de iarbă poate constitui o hrană săracă pentru caprele cocoţate pe stânci.

Valea se numeşte pe drept cuvânt Valea Seacă şi ţine vreo câteva sute de metri, până la poalele unei stânci numită Piatra Dajului. De aici peisajul se deschide şi parcă învie, pentru că de la poalele pietrei ţâşneşte un izvor captat pentru alimentarea complexului balnear de la Bala, localitate-statiune turistica, aflata la o distanţă de 9 km pe drumul care traversează satul Delureni.